Raluca Simbotin: 2016: Testul de durabilitate a reformelor sistemului judiciar din România

raluca-simbotin

de Raluca Simbotin

La 10 ani de la crearea Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV),  eforturile României de reformare a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei încep să fie vizibile pentru societate.

Demersurile principalelor instituţii judiciare de combatere a corupţiei la nivel înalt şi de creştere a nivelului de profesionalism al sistemului judiciar au fost completate de acţiunile organizaţiilor societăţii civile. De altfel, platformele de cooperare cu societatea civilă prezente la nivelul Ministerului Justiţiei sunt exerciţii concrete de înţelegere a problemelor cu care societatea civilă se confruntă şi a preluarii expertizei existente. Rezultatele acestui dialog dintre instituţii şi societatea civilă este recunoscut inclusiv de către Raport. Organizaţiile neguvernamentale au jucat un rol important în prevenirea unor acte de corupţie sau chiar investigarea acestora, introducerea educaţiei juridice în şcoli, traducerea sistemului judiciar pe înţelesul publicului larg sau chiar formularea de recomandări punctuale pentru reformarea sistemului judiciar. 2015 a fost anul în care Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate a fost înfiinţată, după multiple solicitări ale organizaţiilor societăţii civile şi ale instituţiilor judiciare. Toate aceste iniţiative au fost realizate sub umbrela unei justiţii pe înţelesul cetăţenilor şi cât mai aproape de justiţiabili.

După 10 ani de reforme şi consens la nivelul societăţii, MCV subliniează că 2016 este testul de durabilitate. Primul test va fi dat de magistraţi, prima întrebare fiind aceea dacă îşi asumă independenţa şi restructurarea justiţiei prin demararea modificărilor legislative privind modalitatea de numire a magistraţilor în funcţii cheie. Alegerile pentru posturile de membrii în Consiliul Superiori al Magistraturii CSM, preşedinte al Curţii Supreme de Casaţie şi Justiţie, de procuror general şi de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este important să se realizeze într-o manieră transparentă, luând în considerare atât reputaţia şi competenţele profesionale, cât şi viziunea asupra modalităţii de exercitare a funcţiei. Lidership-ul exercitat în justiţie este unul individual. Fiecare reprezentant al instituţiilor, parte a sistemului judiciar, este responsabil pentru bunul mers.

Desemnarea reprezentanţilor societăţii civile în CSM în urma unui proces transparent şi a unor criterii precum buna cunoaştere a sistemului judiciar, spirit de iniţiativă, cunoaşterea şi urmarea unor principii de etică ale profesiei de jurist, disponibilitatea de a transmite mesajele sistemului judiciar către societatea civilă poate conduce la creşterea independenţei justiţiei.

MCV şi modul în care politicienii fac abuz de încrederea cetăţenilor

Al doilea test este cel al politicienilor. Atacurile frecvente asupra deciziilor magistraţilor, exprimate în spaţiul public, îşi au menirea în a pune presiune pe un sistem reformat, care se dezvoltă pe zi ce trece. 2016 este anul în care angajamentul faţă de respectarea legii este important să fie respectat, cu atât mai mult cu cât România începe să se pregăteasca pentru exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în 2019.  Dacă România îşi doreşte o Europă puternică, poate că promovarea unui mecanism de monitorizare a statului de drept în toate statele membre poate fi chiar una dintre priorităţi, pornind de la expertiza acumulată în toţi anii post-aderare.

Membrii noului Parlament vor da testul asumării unui cadru legislativ coerent, realizat prin consultarea amplă a instituţiilor judiciare. Cele douăzeci de proiecte de modificare a Codului Penal şi de Procedură Penală incluse pe ordinea de zi a Parlamentului, într-o zi, fără consultarea prealabilă a Ministerului Justiţiei şi a instituţiilor judiciare au fost la nivelul anului 2015 un atac la întreaga construcţie legislativă din ultimii ani. Ceea ce noul Parlament poate să-şi asume, este adoptarea unui Cod de Conduită care să prevadă criteriile pe baza cărora Parlamentul poate cere urmărirea penală în cazul miniştrilor.

Dacă luna ianuarie ar fi un „trailer”, atunci filmul lui 2016 se anunţă o acţiune, dramă, presărată cu decizii ce vor avea impact asupra noastră, a tuturor.

http://adevarul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *