Femeile sunt egale barbatilor, dar mai prost remunerate

In zilele noastre, se vorbeste inca despre diferente de salarizare intre femei si barbati, de 16-17 %, in ciuda faptului ca primele legi pentru eradicarea acestora au fost introduse in Uniunea Europeana acum 50 de ani. Desi legislatia nationala si internationala promoveaza drepturile egale ale cetatenilor de a participa la viata sociala si economica, de a urma o anumita profesie, de a se angaja, segregarea profesionala a femeilor inca persista, fiind demonstrata prin existenta modelelor de ocupare diferentiate pe sexe. Principiul “la munca egala, salariu egal” face obiectul multor dezbateri nationale si internationale, fiind foarte des incalcat. Si tousi, de ce femeile sunt si in prezent mai prost platite decat barbatii? Care sunt cauzele ce duc la remunerare diferita pentru femei si barbati?

Segregarea pe piata muncii constituie unul dintre factorii majori ce influenteaza diferentele de venituri dintre femei si barbati. Fenomenul segregarii ocupationale porneste de la asumptia stereotipa conform careia femeile nu sunt potrivite pentru aceleasi profesii ca si barbatii, ceea ce duce la feminizarea anumitor sectoare, in care munca femeilor este subevaluata si mai prost platita. Acest fenomen isi gaseste explicatie in dimensiunea de gen a eductiei, in sensul orientarii scolare si profesionale diferite dintre barbati si femei. Barbatii urmeaza traiectorii diferite in educatie, astfel ca majoritatea se regaseste in domeniul tehnic: 72,3%, fata de doar 27,7%, la femei. Studii din anii universitari trecuti arata ca in domeniul tehnic, dintr-un total de 138.723 de studenti, doar 38.840 sunt femei, in domeniul medical 23.098 sunt fete, dintr-un total de 33.409, 1899 fete, in inginerie electronica, dintr-un total de 10.000 de studenti, in inginerie aerospatiala 871 de studenti, dintre care 172 fete. Statistici din anul 2010 stabileau salariul mediu net pe luna noiembrie In LEI astfel: transport 1537, sanatate si asistenta sociala 1072, invatamant 1223, industria extractiva 2379, administartie publica si aparare 1601, constructii 1163, industria metalurgica 1695 . In acelasi timp, femeile nu beneficiaza de reprezentare in cadrul pozitiilor de conducere sau al procesului decizional. Acest dezechilibru este evident mai ales in sectorul privat, unde barbatii sunt reprezentati in proportie de 90% in cadrul organismelor decizionale ale celor mai cunoscute companii din Europa. Chiar si in sectoarele feminizate (educatie, protectie sociala, sanatate), barbatii sunt cei care predomina in functiile manageriale.

Imagine stereotipaIn Romania, in lipsa altor modele progresiste, se perpetueaza aceeasi imagine defavorabila a femeii, ca fiinta slaba fizic si intelectual. Aceasta conceptie se reflecta la nivelul pietei muncii, femeile avand un acces limitat catre anumite meserii, considerate a fi demne doar de barbati. Barbatii nu sunt incurajati sa ocupe posturi considerate prin traditie ocupate de femei, cum ar fi: educatoare, asistente medicale, baby-sitter, secretara  sau femeie de serviciu, in timp ce femeile rar profeseza in sectoare stiintifice si tehnice. Acestia sunt concentrati in zona politiei, jandarmeriei, armatei, accesul femeilor derulandu-se in conditii restrictive. Alocarea unor resurse financiare mai mari acestor sectoare comparativ cu zona pietii muncii unde femeile sunt preponderente este un exemplu de discriminare indirecta in societatea romaneasca actuala.

Din pacate, cercul vicios al stereotipurilor functioneaza dupa urmatoarele idei preconcepute: unele meserii sunt inaccesibile femeilor, din cauza efortului fizic pe care il presupun, sau a faptului ca barbatii ar avea calitati de lideri, aptitudini pe care femeile nu le-ar avea. In realitatea insa, oricare dintre aceste prejudecati poate fi demontat prin date si statistici, dar si prin relevarea actualei realitati. Astfel, in ceea ce priveste efortul fizic impus de anumite meserii improprii fragilitatii femeilor, subliniez urmatoarele aspecte: activitatile pe care le-au indeplinit femeile de-a lungul timpului au implicat si efortul fizic (de exemplu activitatile agricole, dar si cele considerate a fi tipic feminine, de asistenta sau moasa). De asemenea, rezistenta  corpului ca si criteriu pentru delimitarea muncii este irelevanta, dat fiind contextul tehnologic avansat, care inlocuieste efectuarea fizica a sarcinilor cu mecanizarea acestora. In ceea ce priveste diviziunea femeilor si barbatilor dupa competentele si aptitudinile acestora, studiile si statisticile vin cu dovezi potrivit carora oragnizatiile care au ca reprezentanti femei in pozitii de conducere, au cunoscut o crestere economica semnificativa.

Concilierea vietii profesionale cu cea de familie. Responsabilitatile si sarcinile familiale nu sunt impartite in mod egal intre barbat si femeie, de cele mai multe ori, femeia fiind cea care se ocupa de ingrijirea celor dependenti. Numarul de femei care aleg sa isi ia concediu pentru cresterea copilului este mai mare decat cel al barbatilor. Acest ultim factor, precum si lipsa facilitatilor de ingrijire a copilului imping femeile sa paraseasca piata muncii mai devreme decat barbatii.Deseori, femeile recurg la locuri de munca in regim part-time, in scopul de a imbina responsabilitatile familiale cu munca. Acestea inseamna, prin urmare, mai putine perspective de dezvoltare a unei cariere profesionale, sanse mai slabe de promovare, dar si remuneratie scuzuta. Datele recente ale Secretariatului General al Guvernului arata ca femeii ii revin majoritatea treburilor casnice, in timp ce barbatul se ocupa cu reparatiile din casa si din jurul casei. Astfel, femeia este cea care gateste, spala, se ocupa de curatenie si de cresterea copilului, in timp ce transportul copilului catre unitatea de invatamant, facutul temelor sau plata facturilor sunt activitati care se desfasoara in comun.

In tot acest context, exista insa si exemple de buna practica, iar Spania este unul dintre ele. Legea 3/2007, Art.5 interzice folosirea sintagmei „forta fizica”, ca o cerinta pentru un loc de munca desemnat „traditional” doar unuia dintre sexe. De asemenea, aceeasi lege solicita un echilibru intre numarul de barbati si femei recrutate pentru Fortele Armate si Securitate. Efectul: Spania este mentionata in randul tarilor cu o scadere a diferentei intre numarul de someri barbati si femei, in Raportul pe egalitate din 2009, desi in urma cu 5 ani diferenta era foarte mare.

sursa foto