Limbajul trupului. Ochii si comunicarea non-verbala

BODY_1577765c

Desi nu suntem constienti de acest lucru, invatam limbajul trupului inca de la nastere, atunci cand prin gesturile celor din jur intelegem ce vor de la noi.

Daca aruncam o privire asupra evolutiei omului vom observa ca prima forma de comunicare intre doua persoane a fost comunicarea non-verbala, comunicarea prin semne si gesturi, bazata pe interpretarea limbajului trupului, urmand ca dupa ani si ani, oamenii sa evolueze ajungand sa comunice verbal si scris.

Stiati ca mai putin de 10% din mesajele pe care le comunicam fata in fata sunt transmise prin cuvinte si ca gesturile noastre transmit peste 50% din mesaje?

De cate ori nu ati auzit sfaturile stilistilor care spuneau sa ne imbracam in haine care se potrivesc personalitatii noastre pentru ca doar asa vom transmite mesajul corect? Ei bine, acest sfat se bazeaza pe interpretarea limbajului trupului.
Un alt exeplu ar fi o persoana care tine un discurs despre bucurie, veselie, insa ea este mereu incruntata si rece. Nu-i asa ca oricat de bine ar fi structurat discursul, nu va avea succes?

Se spune ca ochii sunt oglinda sufletului si ca atunci cand vrei sa stii daca o persoana iti vorbeste cu sinceritate, este de ajuns sa te uiti in ochii ei pentru a intelege adevaratul sens al cuvintelor sale. Nu putine sunt persoanele care sustin ca se bazeaza pe intuitie atunci cand au de solutionat o problema, insa, ele nu stiu ca de fapt se bazeaza pe interpretarea limbajului trupului.

Contactul vizual este foarte important pentru o buna comunicare. A privi in ochi pe cineva indica faptul ca suntem atenti la discutie si dispusi comunicarii, in vreme ce privirile ezitante indica o dispozitie minima sau chiar nula pentru discutie. Spre exemplu, atunci cand nu doresti sa vorbesti cu o persoana, incerci sa evizi contactul vizual cu ea, prefacandu-te ca nu o vezi. Este cea mai simpla cale de evitare a unei discutii.

Ochii ofera indicatii pretioase despre ceea ce gandim

Daca ne gandim la o intamplare din trecut, ochii nostri au tendinta de a se misca in sus si spre stanga. Cei care gandesc in imagini vorbesc mai repede si pe un ton ridicat, capul le este ridicat, iar fata mai palida decat de obicei.

Daca incercam sa construim o imagine prin cuvinte, ochii se misca in sus spre dreapta.

Atunci cand incercam sa ne amintim sunete, ochii se misca spre stanga, iar daca incercam sa construim in minte sunete, ochii se misca spre dreapta. Cei care gandesc prin sunete au tonalitatea vocii limpede, sonora si expresiva, capul li se inclina usor ca si cum ar asculta ceva, iar respiratia este ritmica.

In cazul in care incercam sa ne amintim senzatii tactile, ochii nostri se vor misca spre dreapta, in jos, respiratia si vocea sunt profunde, iar vorbirea este inceata, cu pauze lungi. In plus, avem tendinta de a gesticula catre organul legat de tipul respectiv de gandire.

Cand vorbim in sinea noastra, ochii se misca spre stanga si in jos. De cele mai multe ori, persoanele care vorbesc in sinea lor, au tendinta de a-si tine capul intr-o parte, sprijinit de maini si sa isi miste buzele(repeta ceea ce vorbesc in gand).

Atunci cand o persoana are o privire goala, pierduta, atintita drept in fata, cu siguranta se gandeste profund la un anumit subiect.

Ca o concluzie, gandirea este reflectata in privire si in alte forme de limbaj ale trupului, de aceea trebuie sa stiti cum sa va folositi de aceste instrumente pentru o comunicare impecabila si cu un rezultat pozitiv.

Credit foto

Credit foto

Sursa

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *