Definitie DEX:

ETÓLĂ, etole, s.f. 1. Podoabă alcătuită dintr-o fâşie de lână sau de mătase, purtată de preoţii catolici în timpul serviciului religios. 2. Fâşie lată de blană, purtată de femei în jurul gâtului sau al umerilor. – Din fr. étole.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de cornel, 13 Jun 2004 | Greşeală de tipar

etólă s. f., g.-d. art. etólei; pl. etóle
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar

ETÓL//Ă ~e f. 1) Fâşie de stofă purtată de preoţii catolici în timpul oficierii slujbei religioase. 2) Fâşie lungă şi lată de blană, purtată de femei în jurul gâtului sau pe umeri. /<fr. étole
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug 2004 | Greşeală de tipar

ETÓLĂ s.f. Fâşie lată de mătase, purtată ca podoabă în timpul serviciului religios de preoţii catolici. [< fr. étole].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 10 Jun 2006 | Greşeală de tipar

ETÓLĂ s. f. 1. fâşie lată purtată de preoţii catolici în timpul serviciului religios. 2. eşarfă de blană purtată de femei. (< fr. étole)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greşeală de tipar