Definitie DEX:

EXFOLIÉRE, exfolieri, s.f. 1. (Tehn.) Fenomen de fisurare şi de desprindere a unor straturi subţiri de la suprafaţa unui material, a unei piese etc. 2. (În sintagma) Exfolierea scoarţei ramurilor = boală a pomilor fructiferi şi a arborilor de pădure, care se manifestă prin înnegrirea scoarţei şi prin apariţia crăpăturilor neregulate; cojire; desfrunzire. [Pr.: -li-e-] – V. exfolia.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de claudia, 15 Jun 2004 | Greşeală de tipar

exfoliére s. f. (sil. -li-e-), g.-d. art. exfoliérii; pl. exfoliéri
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar

EXFOLIÉRE s.f. Acţiunea de a (se) exfolia; cojire; desfrunzire; exfoliaţie; (geol.) descuamare. [Pron. -li-e-. / < exfolia].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 7 Mar 2005 | Greşeală de tipar

EXFOLIÁ, exfoliez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) coji. ♦ A (se) scutura, a (se) desfrunzi. 2. Tranz. A lamina în foi subţiri. [Pr.: -li-a] – Din lat. exfoliare, fr. exfolier.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de claudia, 15 Jun 2004 | Greşeală de tipar

exfoliá vb. (sil. -li-a), ind. prez. 1 sg. exfoliéz, 3 sg. şi pl. exfoliáză, 1 pl. exfoliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. exfoliéze; ger. exfoliínd (sil. -li-ind)
Sursa: Dicţionar ortografic | Trimisă de siveco, 10 Aug 2004 | Greşeală de tipar

EXFOLIÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) coji. ♦ A (se) scutura, a (se) desfrunzi. 2. tr. (Metal.) A lamina în foi subţiri. [Pron. -li-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, ger. -iind. / < lat. exfoliare, cf. fr. exfolier].
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 11 Jun 2006 | Greşeală de tipar

EXFOLIÁ vb. tr., refl. 1. a (se) desprinde în lame subţiri, a (se) coji. 2. a (se) scutura, a (se) desfrunzi. (< lat. exfoliare, fr. exfolier)
Sursa: MDN | Trimisă de raduborza, 15 Sep 2007 | Greşeală de tipar