Muzica – o lume în care locuiesc giganți ai omenirii

Poate mai important decât faptul ca am o diplomă de muzicolog, că am studiat pianul timp de 17 ani sau că am terminat de 15 ani Conservatorul de Muzică din București este că de tot atâția ani, le vorbesc oamenilor despre muzica clasică la Radio România Muzical (www.romaniamuzical.ro).

Ce înseamnă să fiu zi de zi înconjurata de discuri cu cei mai mari și fascinanți interpreți ai lumii, să merg la concerte unde contactul cu muzica live presupune un cu totul alt tip de ascultare? E… ca un dar. Ca și cum cineva mi-ar fi dăruit în această viață o cale spre fericire, spre ceea ce spiritul uman a reușit să contruiască mai înălțător, mai dătător de viață. Este un dar pentru care mamei trebuie să-i mulțumesc. Am copilărit într-o casă inundată de orchestra lui Grieg sau de pianul lui Chopin, preferații ei deși a fost pictoriță și nu avea studii muzicale; era în schimb, un meloman cu o adâncă înțelegere a sensului muzical, cânta rareori, dar cu o voce foarte clară și duioasă, iar urechea muzicală era atât de fină încât avea, de pildă, preferințe clare pentru un anume pianist în interpretarea sonatelor de Beethoven, Emil Gilels.

Da, muzica este o lume în care locuiesc giganți ai omenirii, în preajma cărora cei mici și cei mai mari, cu toții avem de câștigat, o lume în care m-aș muta cu totul dacă aș putea. Dar, cel puțin, rămâne în mod cert una dintre cele mai frumoase amintiri din copilăria mea, petrecută cu urechea în pick-up, când ascultam discurile cu Peer Gynt de Grieg și îmi imaginam cum prin sunete, prind viață toate aventurile despre care mama îmi povestise. Aș vrea să împart cu copiii acest dar, muzica clasică. Ea nu aparține unei elite și, cu siguranță, ne face mai fericiți, mai buni.

Despre pedagogia Dalcroze
Prin metoda Dalcroze, ale cărei elemente de bază sunt mişcarea şi improvizaţia, se urmărește iniţierea copiilor în universul muzicii clasice printr-o audiţie activă şi inter-activă.
Mişcarea – pentru că muzica şi mişcarea corporală sunt pentru copil două dimensiuni inseparabile, în cea mai firească şi necesară relaţionare. Exprimarea gestuală şi spaţială a muzicii în atelierele de grup face apel la diferite tipuri de inteligenţă, dincolo de cea muzicală: kinestezică, spaţială, emoţională – intra şi interpersonală – dar şi logico-matematică (muzica înţeleasă ca o arhitectură sonoră în mişcare. Tema unei fugi de Bach este, de exemplu, doar cărămida pe care se înaltă întreaga construcţie polifonică.
Improvizaţia – pentru că este cea care face diferenţa dintre un simplu exerciţiu pe muzică şi o experienţă muzicală care presupune dezvoltarea propriului limbaj muzical şi corporal.
Fie că sunt în tandem părinte-copil, în cazul copiilor până în 4 ani, fie că sunt în grup de maxim 10 copii, pe parcursul atelierelor vom descifra şi vom experimenta diferitele elemente ale limbajului muzicii clasice (ritm, melodie, registre muzicale, timbre muzicale, tempo şi dinamică, armonie, polifonie etc.), în relaţie cu propriul limbaj corporal, în mișcare.

Pianul are un rol central în „plimbările” în lumea muzicii clasice pentru pedagog într-un atelier de tip Dalcroze, în timp ce corpul este principalul „instument muzical” al copiilor, de la voce la ritmul paşilor, al mâinilor, la energia şi expresia mişcării. De ce pianul este povestitorul? Din acelaşi motiv pentru care pianul este instrumentul pe clapele căruia majoritatea compozitorilor şi-au imaginat partiturile, fie că erau adresate unui singur instrument, fie întregii orchestre. Pianul este instrumentul-orchestră. Pentru a stimula imaginația copiilor, se utilizează și materialele ajutătoare gen cercuri, mingi, eșarfe, şnururi, săculeţi cu seminţe, tunel textil etc, precum și o serie de instrumente de percuție (clave, tamburine, shakere, xilofoane și altele); toate le vor incita copiilor simțul ritmic și expresivitatea artistică.

Despre atelierele pentru copii cu vârsta de 3 – 4 ani
Fiecare atelier va conține și un cântec din folclorul tradițional sau din cel al copiilor și se va finaliza cu o audiţie muzicală clasică înregistrată (orchestrală, de regulă) şi o proprie compoziţie muzicală! Fără note şi portative, fără prelegeri despre diferitele stiluri şi epoci ale muzicii (deocamdată). De la baroc la clasic, romantic, de la Bach la Enescu etc, vom începe prin a asculta și vom pune în mișcare tot ce ne poate suna familiar, tot ce ne poate spune o poveste, vom fredona cele mai „prietenoase” compoziţii din întreaga istorie a muzicii în ideea de a le recunoaşte cu uşurinţă şi mai ales, de a ne recunoaşte în ele: de a descoperi în muzica clasică personaje sau diferite situaţii şi stări din viaţa noastră: de exemplu, Lebăda sau Animalele cu urechi lungi din Suita „Carnavalul animalelor”, de Camille Saint-Saens, „Tartina cu unt”, de Mozart, Preludiile pentru pian, de Debussy, „Dimineaţa”, din Suita Peer Gynt, de Edvard Grieg, “The Syncopated Clock”, de Leroy Anderson etc. Odată recunoscute, „personajele” muzicii vor fi reinventate de copii la finalul atelierului, ca aplicaţie creativă a audiţiei, aşa încât fiecare copil va putea alcătui propria succesiune de personaje, de stări sau pur şi simplu de paşi, după propria imaginaţie, cu elemente parcurse deja la atelier, un traseu care, transpus simultan de pedagog la pian, va căpăta expresie muzicală!

Autor : Ana Voinescu, muzicolog, responsabil ateliere pentru copii cu vârsta de 3 – 4 ani și 4 – 5 ani

www.dalcroze.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *