Twilight sau o iubire imposibila

Dupa cum imi place sa incep: daca nu ati fost in coma sau nu ati trait in pestera in ultima vreme, sigur v-a trecut pe la ureche un nume: “Twilight”, sau, pe romaneste, “Amurg”. Daca nu ati vazut inca acest film, v-as recomanda sa va programati o seara la cinema. Incercati, totusi, sa fie mai tarziu, sa evitati zecile de adolescente venite cu mamele sa vada cea mai noua si de succes poveste de dragoste. Astfel o sa va puteti bucura de film, fara sa va reprosati apoi, ca v-a placut prea mult, ca ar fi trebui sa depasiti varsta la care un vampir de 108 ani, interpretat de britanicul Robert Pattinson, e idealul masculin universal valabil.

Bazat pe romanul scris de Stephenie Meyer, filmul spune povestea Bellei Swan, (interpretata de Kristen Stewart), o tanara de 17 ani, care se muta din insoritul Phoenix in oraselul Forks, undeva in Washington. Aici, printre noii colegi de liceu, Bella il intalneste pe Edward Cullen, intruchiparea sarmului si frumusetii. Povestea clasica, ati spune voi, dar cu multe elemente noi, as spune eu, daca luam in considerare ca Edward e vampir, ca o parte din el isi doreste sangele Bellei, si ca aceasta e, fara indoiala, fascinata si indragostita de el.

Dar, daca nu sunteti impresionate nici de tinerele celebritati, nici de milioanele de dolari incasati in prima saptamana, nici de haitele de fane innebunite dupa film si tot ce are legatura cu filmul, si daca tindeti sa dati crezare recenziilor nu prea magulitoare, v-as putea da eu cel putin doua motive in plus pentru a vedea “Twilight”.

Unul ar fi cadrele bine legate si peisajele bine alese, care fac din film o experienta mai mult decat placuta vizual. Dupa parerea mea, regizoarea, Catherine Hardwicke, a reusit sa echilibreze atmosfera calma a unui orasel in care nu se intampla niciodata nimic cu aerul misterios care ii invaluie pe cei din familia Cullen. Si acum sa fim sincere: parte din carisma vampirilor “vegetarieni” e data de cadrele surprinzatoare in care sunt surprinsi si de viziunea unica a regizoarei.

Al doilea motiv este coloana sonora, care exprima superb atmosfera creata in film si accentueaza discret momentele cheie ale actiunii. Cu melodii compuse de artisti precum Muse, Radiohead, Debussy si chiar baiatul minune Robert Pattinson, coloana sonora are o viata proprie, ca dovada ca a avut succes cu mult inainte de lansarea filmului.

Asadar si prin urmare, daca vreti sa petreceti o seara relaxanta si sa plecati din sala de cinema visand la povesti de dragoste nemuritoare, luati-va prietenele si cumparati bilete la “Twilight”, cat va mai rula pe ecranele noastre, caci la toamna, asteptam partea a doua, “New Moon”.

Taguri: cinema, dragoste, film, poveste, romantic, Twilight,