Efectele terapeutice ale fructului de caju

Caju este originar din Brazilia si face parte din aceeasi familie cu mango si fisticul. in secolul 16, exploratorii portughezi au introdus aceasta planta in alte regiuni tropicale precum india si unele tari africane, unde sunt cultivate si astazi, cei mai mari producatori de caju din lume fiind india, Brazilia, Mozambic, Tanzania si Nigeria.

Fructul proaspat are un gust proaspat acrisor si se consuma numai in tarile de origine, intre noiembrie si ianuarie, fiind imposibil de exportat din cauza perisabilitatii. Brazilienii extrag din pulpa lui un suc care se bea dupa ce a fost lasat sa fermenteze.

Transformarea caju-ului intr-un fruct uscat comestibil nu este intocmai o operatiune usoara, astfel justificandu-se si pretul acestuia pe pietele europene, mai ales ca doar 10% dintre fructe ajung in cele din urma la forma comerciala. Samanta de caju contine un ulei iritant, care trebuie eliminat inainte de extragerea fructului din coaja, pentru a evita contaminarea acestuia. Ulterior fructele se prajesc si se curata de coaja, operatiune efectuata manual, apoi se oparesc pentru a facilita indepartarea peliculei inchise la culoare care la acopera. Caju-ul rancezeste rapid, de aceea este recomandat sa fie conservat in vid, fara a fi lasat timp indelungat in contact cu aerul.

Planta in sine cunoaste si alte utilizari, in afara de cele alimentare: din coaja se obtine o vopsea, din fruct se obtine alcool si otet, iar prin presare la rece, un ulei foarte apreciat.

In unele parţi ale lumii, coaja arborelui este folosita pentru prepararea de ceaiuri antidiuretice, din pudra de seminte se extrage un antivenin, iar uleiul este utilizat in tratarea afectiunilor dermatologice.

El poate fi consumat ca atare sau adaugat in unele preparate culinare si este o importanta sursa de energie datorita procentului ridicat in grasimi (42,2%) si proteine (17,5%).

Fitonutritionistul Eugen Giurgiu apreciaza efectul magneziului (270 mg la 100 g) care reduce tensiunea arteriala, intensitatea migrenelor si problemele respiratorii si al fosforului (375 mg la 100 g) benefic pentru oase si dinti.

Consumul in stare naturala, prajit sau sarat, caju-ul este un aliment apreciat in bucataria orientala, un fel de mancare traditional fiind puiul cu caju din bucataria chinezeasca si thailandeza, dar si un ingredient de baza al unor branzeturi vegetariene. In Malaezia, frunzele arborelui de caju sunt consumate crude, in salate, sau intr-un preparat traditional, in amestec cu pasta de creveti.

Taguri: beneficii caju, Caju, efectele terapeutice ale fructului de caju, fruct caju, fruct de caju, sursa de energie, utilizari caju,