Editura Publica prezinta cea mai asteptata carte de economie a crizelor, scrisa de singurul economist care a prezis cu exactitate, pas cu pas, recenta criza care a zguduit sistemul economic la nivel macro, Economia crizelor. Curs fulger despre viitorul finantelor, de Nouriel Roubini si Stephen Mihm.
Singurul economist care a prezis cu exactitate Marea Recesiune care a lovit America in 2007 propagandu-se in toate economiile tangente, Nouriel Roubini, a fost luat peste picior in momentul in care a lansat avertismentul, fiind poreclit “Dr. Dezastru”. Acum este adulat ca un adevarat profet. Descrierea estimativa pe care Roubini a facut-o crizei care urma sa se intample pare acum un raport post-factum. Toate avertismentele sale s-au adeverit pas cu pas, Roubini urcand pe locul 2 in topul celor mai mari intelectuali in viata (Prospect Magazine) si pe locul 4 in topul “celor mai importanti ganditori globali” (Foreign Policy).
Nouriel Roubini este profesor de economie la Stern School of Business (New York University) si presedinte al firmei de consultanta economica RGE Monitor. Imediat dupa obtinerea doctoratului in Economie internationala (1988, Harvard School of Business), a inceput sa predea la Yale si a fost inclus in National Bureau of Economic Research si in echipa de consultanti a FMI.
Departe de-a fi un eveniment rarisim, care survine odata la un secol, recentul dezastru financiar s-ar putea sa fie o picatura din potopul care va sa vie, avertizeaza in cea mai recenta carte a sa, Economia Crizelor. Curs fulger despre viitorul finantelor, publicata in original in mai 2010 si lansata de editura Publica in limba romana la doar 2 luni diferenta.
Recentul cataclism, subliniaza Roubini, marcheaza debutul perioadei de incheiere a actualului sistem. Tototdata, el semnaleaza sfarsitul stabilitatii financiare pe care a adus-o cu sine Pax Americana. Pe masura ce puterea americana se erodeaza in anii care vin, crizele s-ar putea sa devina mai frecvente si mai virulente, in lipsa unei superputeri redutabile si apte sa coopereze cu alte forte emergente, in a aduce acelasi gen de stabilitate economiei globale.
Destule tari au aratat o uluitoare reticenta in a da startul genului de reforma totala de care este nevoie pentru a repune sistemul financiar pe sine in directia buna. In loc de aceasta, se tot vorbeste de carpacirea lui pe ici pe colo, de parca nenorocirea care tocmai s-a intamplat a fost cauzata de cateva credite ipotecare neperformante. Curata gogomanie. Criza a fost nu atat un efect al creditelor substandard, cat al unui sistem financiar substandard.
Atunci, ca si acum, speculatiile de pe piata imobiliara si de pe cea bursiera, reglementarea financiara minimala si un stol de inovatii financiare au conspirat la crearea unui balon iluzoriu care, atunci cand s-a spart, a pregatit scena pentru cvasicolapsul sistemului financiar de pe Wall Street, o brutala cadere economica in viata omului de rand si o recesiune mondiala, scrie in Economia crizelor, volumul in care Nouriel Roubini a colaborat cu Stephen Mihim. Volumul cuprinde si o istorie explicata a crizelor economice, incepand cu Spania si Anglia secolului XII, trecand prin criza din Olanda anului 1630 provocata de balonul speculativ al bulbilor rari de lalea, cazul Companiei Marii Sudului, comertul cu sclavi din America, Marea Depresiune si pana in 2009, punctand cele mai importante crize. Semnele distinctive ale unei crize au ramas aceleasi din evul mediu pana azi: bani ieftini, un balon speculativ al activelor si o amploare a inselatoriei.
Odata cu acest volum, Roubini lanseaza un apel pentru integrarea teoriei crizelor in studiul economiei si acordarea rolului care i se cuvine acestei discipline in procesul de luare a deciziilor. Istoria se va repeta ca un perpetuu mobile si crizele vor veni in valuri din ce in ce mai distrugatoare, proportionale cu modernitatea si evolutia sistemului financiar. O abordare lucida si realista a acestor crize si asumarea raspunderii pentru sistemul deficitar, atat la nivelul celor care iau marile decizii cat si in calculele economice din gospodarii, reprezinta ultima noastra sansa de a invata din trecut si de a evita repetarea acelorasi scenarii in viitor.