Societatea si cliseele care o patroneaza ne indeamna de multe ori sa alegem calea cea mai scurta dar mai putin sincera atunci cand ne vedem in postura de a alege ce e mai bine pentru noi. Ni s-a intamplat multora, atunci cand am dat un interviu pentru angajare, sa fim intrebati daca suntem sau nu persoana potrivita pentru postul pus la bataie.
De multe ori, am inghitit in sec si ne-am simtit incoltiti de ochii angajatorului care astepta asemenea unui pradator, ca vanatul sa isi dea ultima suflare. Istetimea si faptul ca am fost toti educati in acelasi spirit ne da insa puterea, sau mai bine zis curajul de a inchide ochii si a spune raspicat: „Da, sunt potrivit…”.
Aceasta capacitate de a disimula si de a te acoperi intr-o aura de pozitivism are de obicei un efect favorabil. Tu, cresti in ochii angajatorului crezand cu ardoare in ceea ce afirmi.
Onestitatea, te-ar caracteriza daca ai recunoaste ca nu ai habar in ce te bagi si ca nu stii daca esti sau nu potrivit din moment ce nu ai mai indeplinit acele sarcini. Asta, inseamna insa micsorarea sanselor de reusita. In acest caz, minciuna de supraevaluare isi face loc prin explicatiile pe care tu le oferi cu scopul de a demonstra ca esti persoana potrivita, la locul potrivit. Insa, angajatorul iti analizeaza CV-ul prin comparatie cu ceea ce spui si astfel iti descopera lipsa sau prezenta pregatirii. Faptul ca nu iti deconspira minciuna, sau o trece sub tacere nu inseamna ca nu este constient ca tu te supraevaluezi. Dimpotriva, acest discurs al tau rostit cu atata daruire, ii ofera pe tava raspunsul la intrebarea : ” E sau nu e omul potrivit? ”
Obiectivul reusitei personale este atins, pentru ca tu demonstrezi ca esti capabil sa te proiectezi intr-o noua situatie, ceea ce spune despre tine ca esti adaptabil si creativ. Nevoia este cea care ofera primul impuls de a spune angajatorului ceea ce vrea sa auda si tot ea te indeamna sa iti planifici mintal victoria.
„Minciuna de supraevaluare este insasi esenta sistemului social. Ea da sens principiului reusitei sociale. ” ( Philippe Turchet )
Cu toate astea, ar fi mai corect daca ai recunoaste care iti sunt aptitudinile adevarate, mai ales daca esti scolit in domeniul pentru care aplici. Astfel, pornind de la zero, compania ar putea sa te instruiasca si sa te educe in propriul stil. Tu decizi care iti sunt prioritatile.