De ce nu putem sa spunem adevarul? Poate fi o intrebare ciudata, dar este perfect valabila in zilele noastre. Sa ii spui unei persoane adevarul, ceea ce crezi despre ea, despre ce simti, despre ce vrei, ar trebui sa fie ceva elementar in orice relatie. Cu toate acestea, foarte rar se intampla acest lucru. Este destul de trist sa ajungem sa apreciem faptul ca o persoana iti spune adevarul. Nu asta ar trebui sa fie normalitatea? Si sa ne mire deviatia de la norma?
Poate ca suntem intimidati de persoana din fata noasta. Dar de ce? De ce nu putem sa zicem ce gandim fara sa mai fim intrerupti de orice altceva. Primul meu impuls a fost sa zic fara sa fim intrerupti de viata. Si cred ca totusi am avut dreptate. Uneori viata ne impiedica sa zicem exact ce avem pe suflet. Ne pierdem in valtoarea micilor probleme, a comoditatii, a sentimentului de stanjeneala si chiar teama sa ii zici unei persoane adevarul despre ceea ce crezi de fapt despre ea. Uneori se pare ca lumea in care traim ne suprima gandirea, nu ne mai lasa sa rationam – nu mai avem timp sa gandim, sa schimbam ceva, sa fim noi insine.
De ce trebuie sa interpretam fiecare vorba in o mie de moduri si inca sa nu ne dam seama ce s-a vrut sa se zica cu acel lucru? Atata timp cat limbajul ar trebui sa fie ceva obiectiv care sa reflecte realitatea, de ce simtim cateodata ca exact limbajul este cel care ne impiedica sa vedem adevarata dimensiune a lucrurilor. Totusi, nu trebuie sa ne pierdem intr-o introspectie ametitoare, care poate dauna atunci cand este folosita in cantitati mari. Atunci, solutia ar fi sa ne lasam cuprinsi de sentimente, de impulsuri, de intuitie si sa ne dezactivam putin scutul pe care il avem activat. Scut pe care il avem activat datorita sau din cauza fricii. Frica de a dezamagi. Frica de a nu fi dezamagit.
De ce oare limba noastra asociaza cuvantul “incredere” cu verbul “a castiga”? Oare se refera la faptul ca trebuie sa luptam destul de mult pentru a ajunge ca cineva sa aiba incredere in noi? Sau poate la faptul ca probabilitatea de a avea incredere in cineva este la fel de mica precum cea de a castiga la loto? Dar pana la urma, gandeste-te ca trebuie sa intri in joc pentru a castiga. Cateodata pierzi, cateodata primesti doar un premiu partial, dar gandeste-te la momentul in care castigi premiul cel mare. Tot efortul investit iti este rasplatit inmiit. Asa ca merita sa risti un pic, sa ai incredere si sa spui adevarul.