Trebuie sa cunoasteti si voi cel putin o persoana care reuseste dintr-un stranut sa te faca sa te gandesti la gripa porcina sau sa te convinga dupa o migrena sa iti faci testamentul. Acest „exagerat” poarta si un nume – ipohondrie. Ipohondria consta in amplificarea oricarei senzatii de discomfort pana la a crede ca o suferinta este reala. Bolnavul inchipuit, cum mai este numit ipohondrul, nu isi propune în mod voit sa se gandeasca la starea de rau sau sa si-o produca.
Ipohondria debuteaza de obicei in jurul varstei a doua, atat la barbati cat si la femei, pe fondul unei anumite crize existentiale, dar nu este exclus sa apara si la persoanele tinere, pe aceleasi considerente. Ipohondriei i se asociaza frecvent simptome de anxietate, atacuri de panica si uneori stari de deprimare si depresie. Aceasta tulburare poate fi un semn care precede instalarea depresiei, ca o forma inconstienta de aparare, asa ca nu este de glumit cu aceasta boala, aparent inofensiva.
Singura solutie pentru ipohondrie este vizita la un psihoterapeut care ii poate oferi cadrul necesar pentru a intelege semnificatia reala a starilor prin care trece si sa gaseasca solutii reale la acestea.