În cadrul dezbaterilor Consiliului Ştiinţific al Mişcării Naţionale “Şi eu trăiesc sănatos!” SETS, www.sets.ro, iniţiată de Fundaţia PRAIS şi care are ca obiectiv prevenirea obezităţii infantile, stilul de viaţă este abordat holistic fiind un concept larg ce integrează atitudinile noastre faţă de viaţă, în strânsă legătură cu sănătatea, cu starea de bine a unui individ. Din această asociere s-a născut conceptul de stil de viaţă sănătos. Viaţa de relaţie se realizează prin socializare, de aceea:
– Mesele în familie ajută dezvoltarea abilităţilor de limbaj şi de socializare. Copiii învaţă să interacţioneze politicos şi să discute subiecte diverse în timpul interacţiunii din timpul mesei.
– Unele studii corelează interacţiunea în cadrul meselor în familie cu performanţa şcolară a copiilor şi cu reducerea riscului de incidenţă a obezităţii infantile şi a altor boli de nutriţie.
– Copiii învaţă să gătească şi să fie ordonaţi – abilităţi pe care mulţi adulţi astăzi nu le au – ceea ce îi face să se hrănească dezechilibrat.
– Mesele în familie ajută la coeziunea şi unitatea familiei. Familiile sunt micro-universuri ce au culturi proprii – iar interacţiunea din cadrul meselor ajută la dezvoltarea sentimentului de apartenenţă, un sentiment crucial pentru copii si dezvoltarea lor.
„Ce mâncăm, cu cine mâncăm, unde mâncăm sunt aspecte care au o componentă psihologică importantă. A mânca împreună depăşeşte cu mult nutriţia. Acest timp valoros este o ocazie pentru a comunica, a schimba păreri, a glumi, a râde. Reprezintă momente în care se pot exprima afecţiunea, emoţiile, stările, în care poţi întări legăturile dintre părinţi şi copii, între fraţi, în care fiecare dintre meseni poate contribui la cunoaşterea celuilalt”, consideră psihologul Aurora Liiceanu.
Oprah Winfrey realiza în 1993 un experiment – “Cina în Familie”: cinci familii acceptau, în mod voluntar, provocarea de a lua cina, în fiecare seară, timp de o lună, rămânând la masă cel puţin o jumătate de oră, de fiecare dată. Toţi membrii familiilor trebuiau să ţină un jurnal în care îşi notau părerile şi sentimentele legate de experiment. La început, mesele împreună erau percepute ca o corvoadă pentru cei mai mulţi, iar timpul petrecut împreună părea oarecum plictisitor. Dar, după o lună, familiile erau foarte fericite şi luaseră decizia voluntară de a continua – şi în afara experimentului – să ia masa împreună, în fiecare seară. Când familiile au apărut în emisiunea Oprahei Winfrey, la sfârşitul experimentului, cea mai mare surpriză a fost pentru părinţi să afle cât de mult le-a plăcut şi au apreciat copii timpul petrecut împreună la masă.
Mesele în familie îi ajută pe copii să aibă rezultate şcolare mai bune. Este ceea ce afirmă un studiu* realizat în 1994 de Louis Harris and Associates pe 2000 de elevi de liceu, care au fost testaţi pentru a li se măsura abilităţile şcolare. Astfel, elevii care luau cina în familie de 4 sau mai multe ori pe săptămână înregistrau rezultate şcolare mai bune decât cei care luau masa împreună de 3 şi mai puţin de 3 ori pe săptămână.
Studiul**cercetătorilor de la Harvard, care au urmărit 65 de copii timp de 8 ani, a analizat care dintre activităţile acestora (printre care jocul, cititul poveştilor, evenimente familiale şi alţi factori) i-au ajutat cel mai mult dezvoltarea ulterioară – mesele în familie au ieşit pe primul loc. De asemenea, un studiu recent desfăşurat timp de 10 ani la Centrul Naţional pentru adicţii şi abuz de droguri al Universităţii Columbia din SUA arata că acei copii care frecvent iau masa în familie (de cinci ori sau mai mult pe săptămână) sunt cu 50% mai puţin expuşi riscului de a fuma sau consuma droguri mai târziu decât prietenii lor care doar rareori mănâncă împreună cu familia.
„Ritmul de viaţă, problemele sociale şi sistemul de valori îşi pun amprenta asupra socializării. Vedem astăzi cum la copii şi tineri, mai ales, socializarea internă – cea în familie, cu rudele –, care are efecte pozitive asupra formării personalităţii şi asimilării unor preferinţe şi valori, cedează în favoarea socializării externe, cea cu prietenii şi colegii. Odată ce cresc copiii, socializarea externă „rivalizează” cu socializarea internă, copiii petrecându-şi din ce în ce mai mult timpul singuri sau cu prietenii, inclusiv pe net”, afirmă Aurora Liiceanu.
Un aspect important al meselor în familie este diviziunea sarcinilor, antrenarea tuturor la organizarea mesei, la a distinge între mesele obişnuite şi cele festive, la cooperarea pentru a realiza o ambianţă agreabilă. A participa la aceste evenimente înseamnă pentru copii a le provoca imaginaţia şi creativitatea, a le transmite ceea ce este „patrimoniul cultural” al familiei din care face parte şi „patrimoniul culinar” care înseamnă reţete şi obiceiuri. Toate construiesc memoria familiei. Copiii pot fi stimulaţi să-şi exprime gusturile, preferinţele, dorinţele, nevoia de experimente şi, ca atare, participarea la rolul de co-autor al acestui patrimoniu şi chiar câştigarea unei „etichete” ca urmare a specializării: prăjiturile făcute de mama pot intra în competiţie cu cele făcute de fiică etc.
„Desigur, bugetul de timp este important. Copiii au adesea un program diferit de cel al părinţilor. Se vine acasă la ore diferite. Rămân, însă, mesele servite în familie seara, sfârşiturile de săptămână, sărbătorile legale, onomasticele, vacanţele ca oportunităţi de a sta în familie, măcar pentru a mânca, a comunica şi a stabili relaţii între cei care sunt apropiaţi şi chiar în preajma copiilor”, a adăugat Aurora Liiceanu.
Masa în familie poate fi un exerciţiu de îmbinare a tradiţiei cu inovaţia, fiecare contribuind la plăcerea de a sta în familie şi de a-ţi cunoaşte familia, dar poate fi şi un transfer cultural important.
Constatăm că expresia „Vino la masă!” – când mama stă la bucătărie şi membrii familiei se reunesc la chemarea ei, adesea întârziind spre enervarea ei – nu are valoare relaţională, exclude copiii chiar de la relaţionarea care are loc când se fac lucrurile împreună: se vorbeşte, se învaţă, se schimbă păreri, se exprimă preferinţe.
„O masă poate însemna şi flori, şi şerveţele colorate. Ea poate deveni un eveniment perceput în diferitele lui semnificaţii: o masă plăcută în fiecare zi, o onomastică, o masă care ne reuneşte pe toţi în jurul ei duminica, o masă în mijlocul naturii în vacanţă. O masă obişnuită sau o masă festivă poate fi de fiecare dată o surpriză plăcută. Cultura culinară este mai complicată decât credem. Ea face o îmbinare subtilă între natură şi cultură”, concluzionează Aurora Liiceanu.
Acest material a fost realizat cu sprijinul Dnei Aurora Liiceanu – psiholog, membru al Consiliului Ştiinţific al Mişcării Naţionale „Şi eu trăiesc Sănătos” – SETS www.sets.ro, iniţiată de Fundaţia PRAIS.
*) Wildavsky, R. “What’s behind success in school?” Reader’s Digest. October 1994. Pages 49-55.
**) Carter, Jaine and James D. Carter, Scripps Howard News Service. “Eating Together Strengthens Family Ties.”
Despre Fundaţia PRAIS
În anul 2002, compania de consultanţă PRAIS Corporate Communications a creat Fundaţia PRAIS, pentru a susţine 4 mari cauze: Stilul de viaţă sănătos; Stilul de viaţă ecologic; Dezvoltarea personală şi Economia sustenabilă, obiective aliniate noilor valori mondiale LOHAS – “Lifestyle of Health and Sustainability” ale cărei iniţiatoare este în România. PRAIS a creat şi implementat 15 proiecte de marketing social precum Lumea nutriţiei! – program educaţional la nivel naţional desfăşurat pe o perioadă de 8 ani, câştigător al IPRA Golden World Awards şi Grand Prize la Tokyo în 1999, în cadrul căruia peste 300.000 de elevi din 28 de oraşe au învăţat despre nutriţia sănătoasă; SPA – Siguranţa Produselor Alimentare, implementat timp de 4 ani, agrenaţi peste 1 milion de elevi, organizate 15 seminarii şi dezbateri în ţară; Cluburile de mişcare şi distracţie – 5 ani, 162 de cluburi şcolare organizate de către elevi; 8.850 de elevi şi profesori implicaţi; 30.000 de membri ai familiei; Mic dejun cu cereale – 5 ani, 970 de şcoli implicate, în 11 oraşe importante, 70.000 de elevi şi 3.100 de profesori; Mişcarea natională de plantări “Milioane de Oameni, Milioane de Copaci” – 5 ani, recunoscută de UNEP, peste 150.000 voluntari şi 700 organizaţii implicate, peste 53 milioane copaci plantaţi în România – www.milioanedecopaci.ro.”