Infectiile virale sunt foarte raspandite in perioada rece a anului, fiind de cele mai multe ori greu de evitat. Exista foarte multe tulpini de virusuri care provoaca gripa si care variaza periodic, cercetatorii fiind nevoiti sa dezvolte noi tipuri de vaccinuri antigripale. Virusurile pentru care exista deja anticorpi in organism nu mai pot imbolnavi acelasi pacient. Este de retinut faptul ca virusul gripal are capacitatea de a se modifica de la an la an, ceea ce inseamna ca, este posibil sa contactezi o infectie cu un alt tip de virus gripal, chiar daca te-ai vaccinat. Vestea buna este ca in acest caz vei face o forma mult mai usoara de boala.
Potrivit datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, anual, 5-10% dintre adulti si 20-30% dintre copii se imbolnavesc de gripa sezoniera. Pentru a preintampina aceste imbolnaviri si costul tratamentelor este recomandata vaccinarea antigripala in fiecare an, toamna, iar daca nu s-a facut, se poate face la inceputul epidemiei de gripa.
Anul acesta, Ministerul Sanatatii a programat sa cumpere 1,7 milioane de doze de vaccin antigripal de la Institutul Cantacuzino din Bucuresti, acestea urmand a fi distribuite medicilor de familie. Imunizarea gratuita se va face prioritar batranilor si copiilor cu boli cronice. Pentru restul populatiei se vor gasi vaccinuri antigripale in farmacii. Pentru a evita posibilele complicatii ale gripei se recomanda vaccinarea persoanelor cu risc crescut de a contacta aceasta afectiune: persoane cu varsta peste 65 de ani, copii ce au varsta peste 6 luni, bolnavi cronici, gravidele in trimestrul II si III de sarcina, personalul care lucreaza in institutii de ingrijire si ocrotire, persoanele care fac tratament cu aspirina, cortizon, citostatice.
Ideal ar fi ca vaccinarea sa se efectueze in lunile octombrie sau noiembrie, vaccinul avand nevoie de aproximativ 14 zile pentru a conferi protectie maxima.
Dupa vaccinare este posibil sa apara reactii adverse, cum ar fi cele de scurta durata la locul injectarii (durere, eritem, prurit) sau reactii mai rar intalnite, de genul febrei, frisoanelor, durerilor de cap, care sunt minore in comparatie cu posibilele complicatii ale gripei.
Daca totusi nu te-ai vaccinat si ai o stare generala alterata este de preferat sa faci o vizita medicului de familie pentru a cere sfatul si a fi diagnosticat corect. Iata cateva dintre simptomele specifice acestei afectiuni: febra 39-40 de grade Celsius care dureaza trei –patru zile, frisoane, dureri musculare, cefalee, oboseala accentuata, senzatie de durere si tensiune la nivelul globilor oculari, conjunctivite injectate, tuse uscata, dureri la deglutitie, lipsa poftei de mancare, care se pot asocia cu greata, varsaturi, diaree. Complicatiile pot schimba diagnosticul de gripa in laringita, bronsiolita, pneumonie, meningoencefalita.
Vindecarea apare dupa cinci-sapte zile, desi oboseala poate persista o perioada mai lunga de timp. Tratamentul este simptomatic si daca este instituit inca din primele 48 de ore amelioreaza simptomatologia. Se pot administra medicamente cu efect analgezic si antipiretic care scad febra si durerile musculare, decongestive nazale care ajuta la scaderea secretiilor nazale si amelioreaza respiratia, antitusive sub forma de tablete sau siropuri, combinate cu administrarea de vitamina C si ceaiuri, supe, compot, suc de fructe. Este necesara administrarea unei cantitati suficient de mari de lichide pentru a contrabalansa pierderile suplimentare cauzate de febra si a preveni deshidratarea. Medicatia antibiotica se administreaza doar in caz de suprainfectie bacteriana.
Pentru a evita instalarea unei astfel de afectiuni, se recomanda o dieta pentru fortificarea imunitatii. Vitamina C are un rol important in cresterea rezistentei organismului in fata infectiilor, motiv pentru care va trebui sa incluzi in dieta ta alimente bogate in aceasta vitamina-minune: ardei gras rosu, piersici, caise, portocale, citrice, patrunjel, broccoli, varza, conopida. Incearca sa mananci zilnic iaurturi cu probiotice deoarece intaresc sistemul natural de aparare al organismului.