Tot mai mulţi sunt cei interesaţi de o alimentaţie sănătoasă. Ce ȋnseamnă ȋnsă asta?
Nutriţioniştii atrag atenţia că este important să avem un aport caloric echilibrat, corelat cu stilul de viaţă. Ca regulă generală alimentele consumate pe durata întregii zile, ar trebui să ne asigure următoarele proporţii din principalele categorii de nutrienţi: glucide (55%), proteine (15%) şi grăsimi (30%).
Cele mai mari dezbateri sunt referitoare la consumul de grăsimi fiindcă mulţi sunt aceia care aleg să elimine grăsimile din alimentaţie, dar şi mai multi cei care consumă grăsimi exagerat.
Niciuna dintre soluţii nu este ȋnsă cea corectă, fiindcă deşi grăsimile sunt necesare organismului, consumate fără să ţinem seama de cantitatea si calitatea lor, ne afectează sănătatea.
Este important de reţinut că există două tipuri de grăsimi: grăsimile bune, adică cele nesaturate şi grăsimile rele, adică cele saturate. Astfel, grăsimile saturate, cunoscute popular sub denumirea de “grăsimi rele” duc la cresterea colesterolului rău. Totuşi ele nu ar trebui eliminate complet din alimentaţie ȋnsă este bine să limităm consumul lor, lucru deloc la ȋndemână, având ȋn vedere că surse de grăsimi rele sunt alimente uşor accesibile, precum: dulciurile rafinate, produsele de patiserie, lactatele grase, carnea grasă de vită și cea de porc.
Specialiştii recomandă, pe cât posibil, înlocuirea alimentelor bogate în grăsimi saturate, cu cele bogate în grăsimi nesaturate: uleiurile vegetale (de măsline, de in, de rapiţă) şi produsele pe baza lor, precum maioneza şi margarinele de nouă generaţie, bogate în grăsimi esenţiale Omega 3 şi Omega 6. Schimbarea este benefică ȋn special pentru sănătatea inimii.
„Alimentaţia bogată ȋn grăsimi saturate şi sedentarismul au rol determinant ȋn creşterea nivelului colesterolului, unul dintre factorii importanţi pentru sănătatea cardiovasculară. Să nu pierdem din vedere că aproximativ 80% dintre bolile de inimă ar putea fi prevenite, prin simple schimbări ale stilului de viaţă – o alimentaţie echilibrată şi puţină mişcare practicată cu regularitate.” subliniază dna nutritionist Maria Spiridon.
De asemenea legumele, fructele, cerealele, lactatele slabe, carnea de peşte, ouăle consumate cu moderaţie, fructele oleaginoase şi lichidele completează o dietă sănătoasă şi de aceea ar trebui să le includem în meniul zilnic.
Concluzia: o dietă echilibrată, exerciţiile fizice practicate cu regularitate şi repetarea analizelor de sânge de cel puţin două ori pe an sunt primii paşi pe care trebuie să îi urmăm în lupta împotriva colesterolului.